Hidroterapia este o metodă tradițională de tratament, utilizată din timpuri străvechi de către popoarele Imperiului Roman, civilizațiile antice din China, Japonia și Grecia. Este o formă de tratament extern care se bazează pe răspunsul corpului la stimuli calzi și reci, sub presiunea apei sărate sau a apei dulci.

Apa poate fi utilizată pentru proprietățile fizice – factorul termic și factorul de presiune, exercitând o acțiune importantă, mixtă, de tip mecanic și termic, influențând reacțiile de homeostazie a organismului, mai ales termoreglarea.

De asemenea apa este un mediu de facilitare pentru programele de kinetoterapie.

Hidroterapia se poate aplica sub forma de duș subacval (care utilizează jet de apă sub o presiune variabilă), hidromasaj cu diferite săruri poză, băi cu plante.

Dușul subacval – acțiunea lui este în funcție de temperatura apei folosite, presiunea jetului, forma de aplicare. Pentru a evita senzatiile neplacute, tubul de emisie a jetului se plaseaza la distanță de pacient, înclinat pe suprafața de tratat.

Se obțin efecte asemănătoare cu cele ale masajului clasic: drenaj – longitudinal, frământare – transversal, presiuni alternative sau vibrații, putând asocia jetul cu solicitarea manuală mecanică.

Rezultatele finale sunt: antialgice, relaxarea musculaturii, drenajul edemelor, stimularea circulației sanguine, fiind o formă de terapie, reglare și refacere. Efectul antialgic, miorelaxant, decontracturant conduc către o stare de confort și încredere.

Băile cu plante medicinale (flori de fân, nalbă, cetina de brad, mușetel, mentă) au un bun efect sedativ și relaxant. Se fac la o temperatură cuprinsă între 36 – 37°C, deoarece uleiurile esențiale se volatilizează la o temperatură mai mare. Boala reumatismală cronică, nevrozele, HTA compensata, maladia ulceroasă etc. se numără printre afecțiunile ce au indicație pentru aceste băi.